VIRGIL ȘOTROPA – professor

virgil sotropa

Născut la 5 decembrie 1867 la Gheorgheni, Harghita, în familia funcționarului regesc Alexandru Șotropa, originar din Maieru, jud. Bistrița-Năsăud, stabilit la Gheorgheni, ca președinte al Consiliului teritorial de inspecție silvică; funcționar regesc, preceptor…

Decedat la 1 aprilie 1954 la Năsăud, fiind depus în cimitirul „Comoara”

Membru de onoare al Academiei Române din 18 mai 1943

Studiile primare și liceale le face la Năsăud – Gimnaziul Grăniceresc, avându-i profesori pe distinșii dascăli dr. Paul Tanco, dr. A.P. Alexi și Maxim Pop… In Liceu s-a împrietenit cu poetul George Coșbuc, prietenie continuată la Universitatea din Cluj, Facultatea de litere, secția limba și literatura maghiară și germană. La această facultate îl cunoaște pe profesorul Grigore Silași – primul profesor de limba și literatura română de la această Universitate. Este bursier al Fondurilor Grănicerești Năsăudene și la solicitarea acestora, după absolvirea anului III revine la Gimnaziul din Năsăud ca professor de limba maghiară (1888/9) iar în anul următor 1889-1890 își finalizează studiile la Budapesta.

Își satisface apoi serviciul militar și mai lucrează un semestru la Universitatea clujeană. Dorea să lucreze ca professor peste Carpați, în România. Se oprește la Brașov unde îl întâlnește pe Aurel Mureșanu – redactor și proprietar al „Gazetei Transilvane”care insistă să accepte munca de gazetar… Ajunge totuși la București unde îi întâlnește pe George Coșbuc, I.L. Caragiale, C. Dobrogeanu Gherea.., cu care cunoaște cercurile culturale ale capitalei București. Revine la Brașov unde va face gazetărie profesionistă la „Gazeta Transilvaniei”, timp de 4 ani (1892-1896).

Vysušte si doma rastlinu a jednu lyžičku sušenej bylinky zalejte zhruba pol litrom vody a necháte lúhovať 1 minút. Rýchly prístup k aktuálnym konsolidovaným zneniam všetkých zákonov, nariadení vlády, vyhlášok a lekarenslovensko iných noriem. U mužov je látka zodpovedná za zlepšenie erekcie v dôsledku zlepšenia prekrvenia pohlavného údu. Tablety sa dodávajú balené v blistroch, ktoré obsahujú 1 alebo 1 filmom obalených tabliet.

La insistențele repetate ale Comitetului Fondurilor Școlare Grănicerești Năsăudene, în 1896  revine la Gimnaziul grăniceresc din Năsăud, ca profesor de limba maghiară și limba germană, discipline pe care le va preda până în anul 1913, când se pensionează la cerere. Din 1 nov. 1919 va lucra la aceeași instituție, predând limba germană, istoria, geografia, limba română și filosofia, până în anul 1933, când s-a pensionat definitiv. În Gimnaziul năsăudean a prestat o activitate didactică remarcabilă, creind generații valoroase de intelectuali năsăudeni. Pentru conștiinciozitatea sa profesională este propus în 1899, de director al Gimnaziului năsăudean, dar guvernul maghiar respinge această numire pe motiv că Virgil Șotropa este „prea mare naționalist roman” și că „ar căuta să împiedice maghiarizarea liceului năsăudean”. Nu și-a dorit funcții de conducere, deși ar fi avut succese deosebite în oricare dintre acestea, preferând să lucreze la catedră, ca educator al generațiilor tinere…

În parallel cu activitatea didactică, a desfășurat o amplă activitate culturală și de cercetare istorică. A militat pentru aducerea în țară a arhivelor de la Viena, Budapesta și din alte țări… A susținut împreună cu Iuliu Moisil, Iulian Marțian, Alexa David și Artene Mureșan, la 2 august 1931, înființarea Muzeului Grăniceresc năsăudean prin comasarea a numeroase cărți, manuscrise, acte, documente, periodice, obiecte cu valoare istorică „vrednice de conservat”. Cu același zel a susținut înființarea Bibliotecii Academiei Române, filiala Năsăud[1] și a Subdirecției Arhivelor Statului pentru care a donat un important volum de acte și documente, păstrate astăzi în fondul Arhivelor de la Bistrița.

A inițiat și susținut revista Arhiva Someșană (28 de numere, 1924-1940,), în calitate de director, redactor, secretar de redacție și tehnoredactor.

Opera sa însumează peste 3000 de pagini, în circa 60 de titluri publicate în reviste ca „Gazeta Transilvaniei”, „Transilvania”, „Anuarul liceului grăniceresc din Năsăud”, „Anuarul Institutului de Istorie Națională din Cluj”, „Arhiva Someșană”. Este recunoscut ca istoricul ținutului năsăudean, abordând tematica Regimentului de Graniță – viața socială, economică, culturală și religioasă, invaziile tătărești, revoluția din 1848/9.. Împreună cu Nicolae Drăganu editează Istoria școalelor năsăudene (1913);

Primirea sa în Academia Română a fost susținută de Silviu Dragomir, Dimitrie Gusti, Ioan Lupaș, Gh. I. Brăteanu, Radu Rosetti ș.a. A fost membru al Asociaíunii ASTRA și al secțiunii istorico-etnografice, secretar al Despărțămintelor ASTRA Brașov și Năsăud, membru pe viață al ASTREI (din 1904). Drept recunoștință, Despărțământul Năsăud al Astrei (președinte – prof. Ioan Seni) i-a dezvelit în anul 1992 o placă comemorativă pe clădirea Poștei din Năsăud (fosta sa proprietate), eveniment la care Ministrul Învățământului în funcție – prof. univ. dr. Liviu Maior a ținut discursul laudativ, în prezența astriștilor din oraș (președinte – pr. D-tru Tomi) și a corului bisericesc „Deisis”…

BIBLIOGRAFIE:

Prof. drd. Lazăr Ureche, Virgil Șotropa, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 157-164;

Prof. dr. Lazăr Ureche, Academicianul Virgil Șotropa (1867-1954), Editura Napoca Star, Cluj/Napoca, 2011, 230 pag;

Prof. dr Gh. Pleș, Virgil Șotropa (Gheorgheni, 1867-1954, Năsăud), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 170-171; Idem, Virgil Șotropa, în vol. „Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013)”, coordonator Al. Dorel Coc, editura Napoca Star, 2013, pag. 497-499; Apud, Lazăr Ureche, Academicianul Virgil Șotropa (1867-1954), Editura Napoca Star, Cluj/Napoca, 2011; Virgil Șotropa, La aniversarea Liceului din Năsăud, în „Arhiva Someșană”, nr. 26, Năsăud, 1936, p. 3;

Ioan Lăpușneanu, Virgil Șotropa, în „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coordonator Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, pag. 365-366;

Teodor Tanco, :otropa, Virgil, în „Dicționar literar 1639-1997 al jud. Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 345-347..

Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 61-62; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 66-67; Apud, Analele Academiei Române, Desbaterile, Tomul LXIII, 1942-1943, București, Imprimeria Națională, 1943, p. 158.

Teodor Tanco, Virgil Șotropa fondatorul și animatorul Arhivei someșene, în „Virtus Romana Rediviva”, vol I, Bistrița, 1973, p.225-227 și vol. V, Bistrița, 1984, p. 78-79. Apud, Istoria școalelor năsăudene, Năsăud, 1913, p. 348-349; Ion Rusu, Filiala Arhivelor Statului, Județul Bistrița-Năsăud, București, 1981, p. 20 și urm.

Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Virgil Șotropa, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 416-417.

Lucreția Mititean, Virgil Șotropa – publicist, în Ioan Mititean, „Un univers. În vârful peniței”, vol. VIII, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2011, p. 26-31.

Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Virgil Șotropa, în „Curierul năsăudean”, an V, nr. 44, în „Răsunetul” nr 4465, 11 aprilie 2007, p. 11.

Olga Lucuța, 140 de ani Academia Română, Biblioteca Academiei Române, în „Curier năsăudean”, an IV, nr. 31, în „Răsunetul”, nr.  4164, 12 aprilie 2006, p. 9.

Traian Pavelea, Virgil Șotropa (1867-1954), în „Năsăudul – repere istorice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 242-245.

Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului, Virgil Șotropa, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, VIII, nr. 25, septembrie 2005, p. 4.

Ion Rusu-Sărățeanu, Academia Română și mișcarea culturală din ținuturile Bistriței și Năsăudului, Virgil Șotropa, în Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, „File de istorie”, VI, Bistrița, 1989, p.204-205.