DATE ISTORICE
Prima atestare documentară a Năsăudului, sub numele de Naszod, datează de la 1245. Ținutul era cunoscut, în cele mai vechi documente, sub numele de Districtus Rodnensis sau Vallis Rodnensis pentru că, în vremea atestării lui în acele documente, localitatea Rodna era vestită prin minele ei de aur și de argint, prin starea economică prosperă a locuitorilor de acolo.
Stema orașului Năsăud se compune dintr-un scut tăiat pe diagonală cu un brâu de argint undat . Scutul este timbrat cu o coloană murală cu trei turnuri de argint. Câmpul superior (stânga sus), pe fond de azur încărcat cu o carte de argint deschisă. Câmpul inferior (dreapta de jos), pe fond roșu cu un grănicer năsăudean cu arma la picior (de argint), văzut din față. Semnificațiile sunt reprezentative pentru vechea vatră de cultură de pe Valea Someșului: cartea reprezintă numărul mare de academicieni dați țării de orașul Năsăud, în timp ce grănicerul năsăudean de argint îi simbolizează pe vechii grăniceri români din Ținutul Năsăudului. Ultimul simbol face trimitere și la faptul că localitatea Năsăudului a fost recunoscută ca reședință a Distictului Grăniceresc al Năsăudului în secolul XVIII. În plus brâul undat reprezintă râul Someș, iar coroana murală cu trei turnuri de argint semnifică faptul că așezarea are rangul de oraș.
Cunoscut ca reședință pentru DISTRICTUL GRĂNICERESC NĂSĂUD sau AL DOILEA REGIMENT VALAH DE INFANTERIE GRĂNICEREASCĂ NR.17, înființat în anul 1762. O bună parte dintre soldații regimentului năsăudean a luptat la Austerlitz sau la Arcole (Areda Veneției) împotriva lui Napoleon Bonaparte. Prin vitejia lor, aceștia și-au câștigat un temut renume în acea vreme, acela de "cătanele negre". În 1717, odată cu năvalirea tătarilor, locuitorii Năsăudului au avut mult de suferit. Le-au fost arse biserica și 56 de case și au fost jefuiți. Spre a stăvili invazia turcească, precum și din alte rațiuni, guvernanții austro-ungari au creat la hotarele din sudul monarhiei, de la Marea Adriatică până la Porțile de Fier, un important sistem de graniță militară. Împărăteasa Maria Teresa a decis să continue acest baraj pe culmile Carpaților Meridionali și Răsăriteni. Între 1762 și 1783 s-au militarizat treptat Valea Rodnei, Valea Șieului, Valea Bârgăului și a Someșului. Astfel s-a format Districtul Grăniceresc Năsăudean purtând numele de Al doilea Regiment Valah de Infanterie Grănicerească nr.17. Emblema sigilului, la înființarea regimentului, înfățișa imaginea vulturului imperial austriac și inscripția Virtus Romana Rediviva. În nenumărate rânduri, Districtul Năsăudean a fost vizitat de către persoane importante: împarați și membri ai guvernului provincial, episcopi, generali și alți demnitari civili și militari. Dintre toate, de neuitat au rămas vizitele Împăratului Iosif II care a inspectat teritoriul regimentului grăniceresc de trei ori (1773, 1784 și 1786). Se zice că Împăratul, încredințându-se că românii din Năsăud sunt latini, ar fi exclamat “Salve sis tu parve Romuli nepos!" ( adică "Vă salut, mici nepoți ai Romei !", cuvinte care au numit apoi câteva sate din jurul Năsăudului: Parva, Nepos, Salva, Romuli).
Trupele regimentului grăniceresc de infanterie au luat parte, în cele aproape nouă decenii de existență, la 20 de campanii militare în care au desfășurat 133 de bătălii unde și-au pierdut viața peste 3000 de ostași. Dintre episoadele cele mai caracteristice care ilustrează istoria militară a regimentului II românesc de graniță sunt: lupta de la Troppau din 1799 cu prusienii, luptele cu turcii din 1788, cu armatele franceze în mai multe campanii purtate în anii 1792-1814. Memorabilă a rămas în istoria regimentului, căt și în istoria militară a Franței, lupta din 15-17 noiembrie 1796 de la Areda Veneției unde „cătanele negre” (denumire primită datorită uniformelor specifice) din batalionul al II-lea l-au impresionat pe tânarul general Napoleon Bonaparte prin curaj (mai târziu, exilat pe insula Sfânta Elena, Napoleon i-a evocat în memoriile sale - episodul bătăliei de la Arcole). Dupa aproape un secol de existență, Regimentul Năsăudean a fost desființat în 1851, Împaratul Franz Iosif decorându-i steagul cu Medalia de Aur. În orașul Năsăud trăiesc și descendenți ai familiei de boieri și domnitori ai Moldovei. Descendenții familiei sunt Joldea cu numele de Șoldea, Șioldea și Salvan prin alianță.
DATE GEOGRAFICE
Năsăudul este un oraș situat în județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, pe râul Someșul Mare în regiunea geografică denumită, dupa vechile sale centre istorice, Valea Rodnei sau Țara Năsăudului. Are o suprafața de 43,25 kmp și este situat la altitudinea de 330 m.d.n.m., coordonatele geografice 47,3 latitudine și 24,41 longitudine.
DATE CLIMATICE
Din punct de vedere climatic, orașul Năsăud se încadrează în zona continental moderat cu unele influențe polar maritime și temperat maritime. În zona munților Rodnei, climatul este asemănător Carpaților Orientali. Vânturile suflă din sectorul estic și au o viteză medie de 3.1 m/s. Temperatura medie anuală coboara sub 0ºC în regiunile montane, la peste 1900 m și se ridică la peste 8,5ºC în zona sud-vestică de deal și câmpie. Evoluţia temperaturii aerului este tipic continentală, cu maxima în luna iulie și minima în luna ianuarie. Cantitatea medie a precipitațiilor, de 650 mm/m², în funcţie de anotimp, depășeşte în general media pe țară. Valorile cele mai ridicate sunt în munții Rodnei (1400 mm). Primul strat de zăpadă se depune în jurul date de 8 noiembrie în Munții Rodnei.
Sub aspect seismic Bistriţa-Năsăud nu intră în sfera judeţelor care trebuie monitorizate în mod prioritar.
