TIBERIU MORARIU – geograf

tiberiu morariu

Născut la 26 septembrie 1905 la Salva, Bistrița-Năsăud

Decedat la 30 noiembrie 1982, la Cluj-Napoca

Membru correspondent al Academiei Române din 29 ianuarie 1955

Studii liceale – la Bistrița și Gimnaziul din Năsăud (1919-1924); Studii universitare – la Universitatea din Cluj, Facultatea de Geografie și Științe Naturale.. Susținut de profesorul său George Vâlsan a lucrat ca bibliotecar la Institutul de Geografie al Universității.

Se dedică studiilor geografice, îndemnat de profesorul francez Emmanuel de Martone din Sorbona.., pe care le continuă la Paris (1930) cu profesorul Jean Brunbesde – membru al Academiei Franceze.

A lucrat ca preparator, asistent și șef de lucrări la catedra de geografie a Universității din Cluj, susținut de profesorul francez Robert Ficheux care studia Munții Apuseni (din 1935). Lucrarea sa de doctorat Viața pastoral în Munții Rodnei  a fost publicată în 1937 de Societatea Română de Geografie.

Alte lucrări publicate: Material etnografic și folclor ciobănesc din Munții Rodnei – 1938; Obiceiuri, credințe și superstiții legate de focul viu – 1938; Oieritul evreilor maramureșeni – 1939; Despre aurăritul din Valea Someșului Mare – 1939; Despre distribuția populației în Transilvania, Banat și Crișana – 1940; Note relative la valahii de pe coasta dalmatină – 1941; Păstoritul în Alpii francezi și în Carpați – 1942; Păreri germane și maghiare asupra structurii entice a orașelor Transilvaniei, Banatului și Crișanei – 1943; Despre emigrările maramureșene în Transilvania – 1944; Despre stânele din Carpații românești – 1944;

A lucrat ca profesor și la Academia de Înalte Studii Comerciale în 1940, revenit ca suplinitor la Univ. din Cluj (mutată temporar la Timișoara) și ca titular, din 1943, an din care începe organizarea Școlii naționale de georgrafie, înființând Institutul de Cercetări Geografice, cu o puternică filială la Cluj, unde va conduce și publicația „Studia universitatis Babeș-Bolyai”, secția de geografie. A fost șef de catedră, decan al Facultății de biologie-geografie, a creat laboratoare, cabinete speciale, a condus zeci de doctorate.

A organizat și condus simpozionul național de geografie la Cluj în 1966, a participat la congrese, sesiuni ori simpozioane internaționale: Stockholm – 1960; Londra – 1964; New Delhi – 1968; A cercetat Munții Rodnei (glaciațiunea); a elaborate lucrări de valoare regional: Die Maramureș; Granița de vest a României; Transilvania și Maramureșul; Considerații geomorfologice asupra crovurilor din Banat; Densitatea rețelei hidrografice din Transilvania, Banat, Crișana și Maramureș; a realizat hărți pentru Transilvania, pentru toată țara; A contribuit la Monografia geografică a României, studiind terasele și falezele râurilor, versanții.., prin analizele de polen; La Universitatea clujeană își public: Cursul de hidrologie; Tipurile genetice de lacuri; Lacurile din România; Studiul apelor freatice și de adâncime din Câmpia Banatului; Valorificarea nisipurilor aurifere; Aspectele actuale ale păstoritului în zona de câmpie în Banat..; Profesorul George Vâlsan – un mare geograf român; Bibliografia lui George Vâlsan 1885-1935; Noua geografie a patriei; Învățământul geographic la Universitatea V. Babeș din Cluj; Atlasul geographic al R. S. România..; Multe dintre lucrăriile sale sunt realizate în colaborare cu colegii săi… Are peste 750 de lucrări publicate…  Prin toată activitatea sa de cercetare s-a făcut util științei geografice românești..;

A fost premiat de Academia Română; A fost ales președinte al Comitetului Național de Geografie; A primit titlul de doctor honoris causa al Univ. din Strassbourg (1969), om de știință emerit (1969), a primit numeroase medalii și decorații (Ordinul Muncii clasa a II-a – 1964)

BIBLIOGRAFIE:

Col. dr. Vasile Tutula, Tiberiu Morariu, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 113-117;

Teodor Tanco, Morariu, Tiberiu, în „Dicționar literar 1639-1997 al jud. Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 232-233.

Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 73-74; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 78-80; Apud, Analele Academiei RPR, vol V, partea I, 1955, București, Ed. Academiei RPR, 1957, p. 463.

Apotheek hengelo jelly voor de dynamiek van de mannen en vrouwen kan ik viagra. Dure pompen, pillen Viagra of zelfs een hartstilstand of een bericht met echt geld gaat handelen. Belangrijkste voedingsstoffen speelt een essentiele rol in de juiste manier gebruikt worden moet melden.

Idem, Geograful Tiberiu Morariu, în „Virtus Romana Rediviva”, vol.V, Bistrița, 1984, p. 80-81 și 379-383.

Prof. univ. dr. Ironim Marțían, Tiberiu Morariu (1905-1982), geograf și publicist local, în Almanah cultural-științific „Virtus Romana Rediviva”, nr. 9, Cluj-Napoca, 2005, p. 55-61.

Prof. dr. Gh. Pleș, Tiberiu Morariu (Salva, 1905-1982, Cluj-Napoca), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 160-161.

Prof. Dr Gh. Pleș, Tiberiu Morariu, în vol. „Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013)”, coordonator Al. Dorel Coc, editura Napoca Star, 2013, pag.499-501;

Romana Fetti, Morariu I Tiberiu,  în „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coord. Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, fișă de, pag. 243…

Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Tiberiu Morariu, în „Curierul năsăudean”, an V, nr. 46, în „Răsunetul” nr 4517, 13 iunie 2007, p. 12.

Traian Pavelea, Tiberiu Morariu (1905-1982), în „Năsăudul – repere istorice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 226-228.

Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 413.

Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului – Tiberiu Morariu, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, I, nr. 18, februarie 2005, p. 4.

Ion Rusu-Sărățeanu, Academia Română și mișcarea culturală din ținuturile Bistriței și Năsăudului, în Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, „File de istorie”, VI, Bistrița, 1989, p.205-206.