Parcul Național Munții Rodnei este al doilea parc național din țară, având o suprafață de 47.177 ha. Importanța acestei arii protejate se datorează atât geologiei și geomorfologiei munților, cât și prezenței a numeroase specii de faună și floră, endemite și relicte glaciare. Partea centrală, înaltă a masivului Munților Rodnei, oferă peisaje variate, de un real interes. Se diferențiază astfel 5 complexe morfologice: Ineu (2279 m), Omu-Gărgălău (2134 m, 2159 m), Galat-Puzdrele (2048 m, 2189 m), Pietrosul Rodnei (2303 m), Bătrâna (1710 m). Relieful Parcului se remarcă prin bogăția formelor glaciare și crionivale: lacuri (67), văi, circuri glaciare. O formă caracteristică deosebită este peștera Izvorul Albastru al Izei (2,5 km) cu galerii și cascade spectaculoase. În Parcul Național Munții Rodnei se practică mai multe tipuri de turism, datorită evantaiului de comori peisagistice existente în perimetrul său. Parcul protejează peste 1100 de specii de plante superioare și peste 295 de specii de fluturi. Dintre speciile de plante protejate de lege se numără: opaițul Munților Rodnei (Lychnis nivalis), sângele-voinicului (Nigritella rubra), ghințura galbenă (Gențiana lutea), floarea-de-colț (Leontopodium alpinum) etc. Dintre speciile de pești se numără: lostrița, păstrăvul și lipanul, iar din rândul păsărilor: acvila de munte, cocoșul de munte, cocoșul de mesteacăn, printre ultimele locuri unde se găsește această pasăre în România. Capra neagră și cerbul carpatin înnobilează zonele înalte, iar râsul, jderul de copac și pisica sălbatică zonele mai puțin străbătute de oameni, în timp ce urșii, porci mistreți și lupii se fac mai repede văzuți de vizitatorii parcului.
VÂRFUL PIETROSUL -cel mai înalt vârf din Carpații Orientali (2303m) și VÂRFUL INEU (2279 m) sunt cele mai atrăgătoare piscuri ale parcului.
LACURILE BUHĂESCU cu cea mai mare adâncime și LACUL LALA MARE cel mai extins lac glaciar, completează atracțiile vizitatorilor.
Rezervațiile științifice din parc sunt:
• Pietrosu Mare (3.547,6 ha);
• Piatra Rea (291 ha);
• Bila-Lala (1.318,27 ha);
• Corongiș (614,9 ha).
Zona de protecție integrală mai include o serie de arii declarate rezervații naturale:
• Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei" (100 ha);
• Rezervația speologică „Peștera Cobasel" (1 ha);
• Rezervația mixtă „Izvoarele Mihăiesei" (61 ha);
• Rezervația naturală Izvorul Bătrâna (0,5 ha);
• Rezervația Valea Cormaia (50 ha);
• Rezervația botanică „Poiana cu Narcise din Masivul Saca" (7,84 ha).
Munții Rodnei, prin masivitatea lor constituie un nod hidrografic, drenajul realizându-se spre patru colectori principali: Bistrița Aurie, Someșul Mare, Vișeu și Iza.
Lacurile constituie unul dintre elementele peisagistice caracteristice acestor munți, fiind situate la altitudinea de 1800-1950 m. Genetic se încadrează în categoria lacurilor glaciare cantonate în circurile sau văile foștilor ghețari cuaternari.
Sub limita crestei principale există circa 23 lacuri glaciare dintre care amintim: Iezerul Pietrosului, Tăurile Buhăescului, Lala Mare, Lala Mica și Lacul Știol.
Aspectele geomorfologice și gruparea caracterelor de detaliu duc la diferențierea Munților Rodnei în 5 compartimente sau complexe morfologice, dispuse de la est la vest astfel: Inau, Omu-Gârgălau,Galat-Puzdrele,Pietrosu,Bătrâna.
1. Compartimentul Inau cuprinde partea răsăriteană a masivului, reprezentând un nod orografic de unde se ramifică în toate direcțiile culmile muntoase: Culmea Tomnatecului și Piciorul Plescutei spre nord, Culmea Dosu Gajei - Nichitas spre est, Piciorul Inaut - Vf. Roșu-Cobășel spre sud-est, Muntele Curățel și Muntele Crăciunel spre sud-vest, separate între ele prin văi adânci. Este constituit din roci cristaline puternic metamorfozate (micasisturi, paragnaise cu amfibolite, sisturi sericitoase și calcare), în care sunt săpate circuri glaciare adânci cu lacuri, în parte acoperite de depozite glaciare și grohotișuri. Zona este dominată de Vf. Inau (2279 m).
2. Compartimentul Omu-Gărgălău din care se desprind: culmea Piatra Rea, culmea Știol și Piciorul Oncului, spre nord, Cisa-Coasta Netedă spre est, Coasta Taului-Corongis-Vf. Păltinișului, spre sud, se remarcă prin Vârfurile Gărgălău (2159 m) și Omului (2134 m).
3. Compartimentul Galat-Puzdrele separat de cel anterior prin Șaua Galatului, se desfășoară spre vest până la Tarnița Bârsanului și reprezintă porțiunea centrală a crestei principale. Se caracterizează prin prezența șisturilor sericito-cloritoase, amfibolitelor și calcarelor în care apar câteva peșteri (P. Laptelui). Se remarcă îndeosebi vârfurile Puzdrelor (2189 m) și Galatului (2048 m).
4. Compartimentul Pietrosu Mare desfășurat între Tarnița Bârsanului în est și Tarnița Bătrânei în vest, cuprinde sectorul cel mai extins și mai înalt (Vf. Pietrosu - 2303 m). Este constituit din șisturi sericito-cloritoase, filite, cu benzi de amfibolite și calcare acoperite în cea mai mare parte de depozite glaciare și conuri de grohotiș. Este format din 3 ramuri principale: ramura dintre Rebra și Tarnița Bârsanului reprezintă o porțiune din creasta principală, cu numeroase vârfuri ce depășesc 2000 m (Rebra - 2119 m, Cormaia - 2033 m, Repedea - 2074 m, Obârșia Rebrii - 2052 m) și o ramură spre sud ce trece prin Vf. Țapului și Vf. Paltinului, cu apariții de calcare în care se dezvoltă peșteri (P. Zânelor); ramura cea mai înaltă se desprinde spre nord prin vârfurile: Buhăescu Mare (2257 m) și Pietrosu, de unde se ramifică Culmea Hotarului și Culmea Piatra Albă. Prezintă relieful glaciar cel mai bine dezvoltat, cu numeroase complexe glaciare. Ramura vestică pleacă din Rebra spre Tarnița Bătrânei, fiind alcătuită din roci cristaline (Vf. Gropilor - 2063 m).
5. Complexul Bătrâna situat în vestul culmii înalte, este alcătuit din formațiuni sedimentare cretacice (gresii, marno-argile, menilite, șisturi bituminoase, roci marno-grezoase și calcare). Păstrează bine suprafața de nivelare de 1600 - 1700 m (Platforma Bătrâna). Văile sunt dispuse radiar în jurul Vf. Bătrâna (1710 m). Relieful este puternic fragmentat, cu apariția în zonele calcaroase a numeroase peșteri (P. Izvorul Albastru al Izei, Izbucul Izei).
