Parcul Național Călimani-în partea de sud a județului, printr-o inițiativă din 1975, s-a conturat în anul 2000 zona protejată a Parcului Național Călimani, cu o suprafață de 24.566 ha. Parcul ocupă suprafețe împădurite administrate de județele Mureș, Suceava, Harghita și Bistrița-Năsăud. Județul nostru are în aria protejată teritoriul administrativ al comunei Bistrița Bârgăului și oferă deschidere spre spectaculozitate peisagistică a Munților Călimani. Un subiect incitant legat de Munții Călimani este prezența pe aceste meleaguri în vechime a haiducilor, unii celebrii ca Pintea sau alții mai puțin cunoscuți ca Pohontu, Pleșca, Miu și nu în ultimul rând Haralambie Niculiță. Povestea lor împletește momente de bărbăție, sete de dreptate cu viața grea și dură în inima munților. Au ramas în urmă legende cu comori ascunse în peșteri păzite de stime. Palma lui Pintea este încrustată în stâncă la Apa Rece. Tot în apropiere se gasește și Izvorul lui Pintea. Urcările pe munte și manifestările ceremoniale organizate în timpul solstițiului de vară, cunoscute în limbajul local "Moșii de la Călimani" sau "Moșii de Sanpetru" au originea în străvechiul cult dacic al soarelui, bradului și focului având ca element central cultul moșilor și strămoșilor. Transsimbolizarea sărbătorii solstițiale de tradiție dacică pe planul religiei de rit creștin-ortodox a dat naștere la sarbatoarea celor 12 Apostoli, sărbătoare care în timp a avut un puternic caracter patriotic devenind astfel Nedeea din Călimani.
Cu ocazia sărbătorii celor 12 Apostoli din data de 29 iunie mulțime de locuitori din zonele învecinate Călimanului porneau pe poteci consacrate spre Vf. Lucaciu la marea întâlnire. Focul sacru care spre seară desparțea mulțimea de divinitate purifică ofrandele aduse sufletelor celor trecuți în neființă. Poveștile se înfiripau, cântecul și jocul însoțeau românii despărțiți de culmile Călimanului uniți însă prin credință, limbă și neam. Contextul istoric și geografic a facut ca populația din jurul Călimanului să evolueze diferit fiind separată la un moment dat de granița a trei provincii : Ardealul, Bucovina și Moldova. În asemenea împrejurări sărbătorile de la 12 Apostoli și Lucaciu luau înfațișarea unor adevarate momente de luptă pentru unitate națională. Se pare ca ultima nedee a avut loc în condițiile unor insuportabile restricții din partea autorităților ocupante în anul 1914.
Atracții turistice:
Rezervația naturală 12 Apostoli
Peisaj de poveste străjuit de forme ciudate precum Moaul, Marealul, Godzila, Guaterul, Ramses, Dragonii, dăltuite cu trudă și migală de natura.... sau poate un stravechi sanctuar de cult menit să adune sufletele celor vii a moșilor și strămoșilor nostri la Ospațul nemuririi
Cascada Tifu
Aflată la aproximativ 500 m de la confluența cu pârâul Tihu în amonte pe părăul Umed, cascada cu o cadere de aproximativ 8 m reprezintă un punct de atracție deosebit.
Rezervația Iezerul Călimanului
Rezervatia Lacul Iezer din Călimani este o arie protejată de interes național inclusă în Parcul Național Călimani, ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip mixt), situată în județul Harghita, pe teritoriul administrativ al orașului Toplița.
Rezervația naturală aflată în Munții Călimani, la poalele Vârfului Răchitiș are o suprafată de 322 ha, și reprezintă un lac de baraj natural (Lacul Iezerul Călimanilor) și zona limitrofă, cu o vegetație de arbuști de jneapăn (Pinus mugo) sau ienupăr (din genul Juniperus sibirica); cu specii floristice rare, printre care și bujorul de munte (Rhododendron) cunoscut și sub numele de smârdar, precum și specii faunistice de mamifere, păsări, insecte, reptile și bătrâcieni, specifice Carpatilor Orientali.
Negoiul Unguresc-Pietrosul
O creastă cu relief alpin total deosebită în comparație cu restul lanțului vulcanic, reprezintă partea cea mai înaltă și spectaculoasă a Călimanului (Vf. Pietrosul 2100 m, Negoiu Unguresc 2081 m).
Parcul Național Călimani adăpostește fauna și flora sălbatică din partea superioară a calderei Munților Călimani, cel mai extins masiv vulcanic din țară. În urma studiilor realizate de biologi români și străini, din 1900 și până în prezent, au fost menționate 1004 specii de plante vasculare din care arborii și arbuști sunt în inferioritate ca număr de specii, în favoarea plantelor ierboase. Pornind în drumeție, traseele montane trec prin ecosisteme diferite: păduri de amestec de molid și fag-în defileul Mureșului, păduri de molid în bazinul Neagra, păduri de molid în amestec cu zambru Rezervația stiințifică, jnepenișuri și ienupărete, iar la peste 1900 m, pajiștile alpine. În anotimpul cald, florile viu colorate însuflețesc pășunile înalte, în timp ce iernile lungi , bogate în zăpadă, geroase, fac de neuitat climatul de aici. Zăpada domină peisajul începând din luna noiembrie pâna în luna aprilie. Mamiferele, un grup restrâns,dar bine reprezentat prin carnivorele mari-ursul, lupul, râsul, mustelidele-vidra, jderul, bursucul dar și pisica sălbatică .Peisajul este animat de căprioare, cerbi și mistreți mari amatori de iarbă fragedă și mai ales de liniște. Dintre rozătoare pot fi amintite: pârsul comun, pârsul de alun, șoarecele de pădure, chitcăul de munte. În pădurile din parc au fost identificate și specii de lilieci printre care liliacul urecheat brun și liliacul bicolor. Aici își face cuib fasa de munte, brumărița alpină. În crăpăturile din stânci, cuibărește codrosul, corbul, vinderelul, codobatura albă și cenușie, cocoșul de munte și cel de mesteacăn. Dintre reptile, specia care întradevăr poate fi un pericol este vipera, alte specii de șerpi întâlnite: șarpele de alun, șopârle-șopârla cenușie, șopârla de munte, năpârca.
