Peştera Izvorul Tăuşoarelor (lângă Rebrişoara, în apropierea Vf. Bărlea din Munţii Rodnei, pe versantul stâng al văii Izvorul Tăuşoarelor) este cea mai adâncă peşteră din România (478,5 m). Lungimea galeriilor subterane este de 16,5 km. Această peşteră are un sistem hidrografic subteran interesant, rar întâlnit şi o faună variată ce îi conferă o mare valoare ştiinţifică. "Bilele de Tăușoare", sfere de calcar care reprezintă un fenomen unic în peșterile lumii. Până în aceste moment au fost identificate 4 specii de lilieci care își au habitatul în peșteră: liliacul mic cu potcoavă, liliacul comun, liliacul comun mic și liliacul cărămiziu. Peștera Tăușoare are statut de arie protejată din anul 2007.

Peştera Jgheabul lui Zalion (situată la obârşia Pârâului Orb, are o diferenţă de nivel de 242 m ce o situează pe locul II în România)

Peştera Grota Zânelor (la 1435 m altitudine).

Peştera Magiei (pe versantul drept al pârâului Izvorul Magiei); „Peştera Zânelor .

Peștera de la Cetatea Ciceului deține doua recorduri: este cea mai lungă peșteră din stânci nisipoase din România și în interiorul ei s-a înregistrat ce mai mare aglomerație de lilieci din Europa. Situată la 750 de metri înălțime în Dealul Măgurii, în vecinătatea satului Ciceu-Corabia, peștera de la Cetatea Ciceului a fost descoperită în anul 1978. Cunoscută de localnici din vremuri străvechi, peștera, cât și rocile vulcanoclastice din sud-vestică au fost utilizate pentru fortificații atât în epoca de fier cât și în cea medievală.