NICOLAE BĂLAN – mitropolit

nicolae balan

Născut la 14 IV 1882 în Blăjenii de Sus, Bistrița-Năsăud, într-o familie de preoți ortodocși..

Decedat la 6 VIII 1955 la Sâmbăta, Brașov

Membru de Onoare al Academiei Române din 10 iunie 1920, propus de istoricul Ioan Lupaș; exclus de comuniști în anul 1948 și repus în drepturi în anul 1990.

 

Studii liceale la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud (1892-1900)

Absolvent al Facultății de Teologie din Cernăuți, cu doctorat, și Breslau. Profesor de Teologie la Sibiu.

În 1920 la 27 februarie este ales Mitropolit al Ardealului, Crișanei și Maramureșului, funcție onorată timp de 30 de ani.

A înființat „Revista Teologică”, „Lumina satelor”, „Popasuri duhovnicești”, colecția „Biblioteca Bunului Păstor”, a susținut „Telegraful Român”, „Foaia Poporului” și rev. „Transilvania” – periodice ale ASTREI -societate în a cărei conduceri centrale se manifesta ca un membru deosebit de activ, îndemnând la „muncă neodohnită pe toate planurile…”

Colecția sa de lucrări științifice și teologice (peste 1000 de scrieri) formează „Seria Didactică” și „Seria Teologică”.

A ridicat Institutul Teologic din Sibiu la rang de Academie cu 4 ani de studii. A susținut Școala Normală din Sibiu, Liceul „Andrei Șaguna” din Brașov, Liceul „Avram Iancu din Brad, Școala Normală de Fete din Sibiu, Școala de Cântăreți și un Seminar Teologic la Sibiu.

Susținea bursieri români la Universitățile din Atena, Constantinopol, Athos, Beograd, Varșovia, Munchen, Leipzig, Jena, Berlin, Tubingen, Breslau, Paris, Strasbourg, Roma, Minfield (Anglia)..

Militează și susține prin acțiuni concrete Unirea Ardealului la România (discursuri, delegații, intâlniri..)

Protestează împotriva Dictatului de la Viena (1940) și respinge persecuțiile împotriva evreilor…

A organizat Biserica Ortodoxă Română obținând Legea și Statutul ei de organizare, asigurându-i autonomia.. A susținut un Orfelinat și un Internat gratuit pentru cei săraci…

A participat la Congrese ecumenice naționale și internaționale, a făcut pelerinaje în Locurile Sfinte, a refăcut Mănăstirea de la Sâmbăta de Sus unde îi este depus trupul neînsuflețit. La Blăjenii de Sus, prin grija autorităților locale și județene, inclusiv a Mitropoliei, lui Nicolae Bălan i s-a dezvelit un bust reprezentativ, în cadrul unor serbări la care au fost prezenți și astriștii năsăudeni – Ioan Seni, Grigore Marțian, Ioan Lăpușneanu, Ioan și Lucreția Mititean, Romulus Berceni, Ana Filip, Leon Catarig…

 

BIBLIOGRAFIE:

Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 45-47; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 48-50; Apud, Analele Academiei Române, seria II, Tomul XL, 1919-1920, București, L.C.R. și P.S., 1921, p. 140-141; Dorina M. Rusu, Istoria Academiei Române, București, Editura Academiei Române, 1992, p. 89.

Teodor Tanco, Nicolae Bălan, în „Virtus Romana Rediviva”, vol. V. Bistrița, 1984, p. 69-71.

Pr Leon Pop, Nicolae Bălan, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, p.33-39;

Prof. dr. Gh. Pleș, Nicolae Bălan (Blăjenii de Sus, 1882-1955, Sibiu, înhumat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 167-169.

Prof. dr Gh. Pleș, Personalități formate în Colegiul Național „George Coșbuc” din Năsăud, membri ai Academiei Române, Nicolae Bălan, în vol. „Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013)”, coordonator Al. Dorel Coc, editura Napoca Star, 2013, pag. 490-494; Ápud, Paul Brusanowski, Rolul Mitropolitului Nicolae Bălan al Ardealului în procesul de unificare a Bisericii Ortodoxe Române (1919-1925), în „Foaia poporului”, Sibiu, 2008, p. 5-6;

Idem, Năsăudul academicienilor și fascinantul spirit cărturăresc, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 25-31.

Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Nicolae Bălan, în „Curier năsăudean”, an V, nr. 42, în „Răsunetul” nr 4418, 14 februarie 2007, p. 11.

I. Mititean, Nicolae Bălan,  în „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coordonator Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, pag. 43-44;

Ioan Seni, Academia Română și academicienii năsăudeni, în „Almanah APIR”, Bistrița, 2006, pag. 87-89; Idem, Academicienii năsăudeni și ASTRA,în „Studii și cercetări etnoculturale”, vol. II, Bistrița, 1996, pag.19-23; Academia Română -140 de ani de la înfiinţare. Prima enciclopedie română”, în TRANSILVANIA, Sibiu, nr. 3, 2006, p. 41-53;

Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Nicolae Bălan, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 407.

Ioan Seni, „Mitropolitul Nicolae Bălan şi „ASTRA”, în vol. „În aeternum NICOLAE BĂLAN arhiepiscop și mitropolit”, volum îngrijit de preot Ioan Pintea și C-tin Mileșan, editura Aletheia, Bistrița, 2001, pag 107-111;

Traian Pavelea, Nicolae Bălan (1882-1955), în „Năsăudul – repere istorice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 193-195.

Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului – Nicolae Bălan, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, IV, nr. 21, mai 2005, p. 4.