Programul de vizitare:

Octombrie-Martie: 9-17

Aprilie-Septembrie: 10-18

Tarife :

adulți - 4 lei 

elevi, pensionari, studenți - 2 lei 

LiviuRebreanu
4298ef5a-394f-4c69-8181-e865bcff8fea
casa_memoriala_liviu_rebreanu_2_20140305_1795354797
casa_memoriala_liviu_rebreanu_3_20140305_1643889619
casa_memoriala_liviu_rebreanu_4_20140305_1405478674
casa_memoriala_liviu_rebreanu_7_20140305_2047491149
casa_memoriala_liviu_rebreanu_8_20140305_1624203273
casa_memoriala_liviu_rebreanu_17_20140305_2094475584
casa_memoriala_liviu_rebreanu_21_20140305_1001683783

Printre personalităţile de marcă ale judeţului Bistriţa-Năsăud se numără şi Liviu Rebreanu (1885-1944), ctitorul romanului românesc modern.

După cum se ştie, scriitorul a văzut lumina zilei în localitatea Târlişua, unde n-a petrecut însă decât câteva luni.

Tatăl său, învăţătorul Vasile Rebreanu a fost nevoit să colinde mai multe sate din regiune până şi-a câştigat un post mai stabil, mai întâi în Maieru, şi apoi în Prislop, aşezare situată la aproximativ 3 km depărtare de Năsăud. Astfel, la Maieru şi-a petrecut romancierul copilăria, iar la Prislop o parte din anii tinereţii.

Era normal ca în vederea cinstirii memoriei sale să se creeze pe aceste meleaguri o instituţie muzeistică în care aspecte din viaţa şi opera lui să poată fi cunoscute şi vizualizate. Ideea înfiinţării Muzeului memorial Liviu Rebreanu s-a născut în anul 1956 şi a aparţinut unui grup de iniţiativă de pe lângă Muzeul Grăniceresc Năsăudean: profesorul Sever Ursa, tânăr absolvent al Universităţii din Cluj, profesorii universitari Alexandru Husar şi Gavril Scridon, profesorul Ioan Nichifor Someşan, director al muzeului din Năsăud, Septimiu Pop – profesor la Liceul „George Coşbuc”, diacul din Prislop – Vasile Tabără.

S-a ales Prislopul întrucât aici şi-a petrecut Liviu Rebreanu anii care au fost decisivi pentru cariera lui literară, iar apoi, satul şi oamenii de aici se regăseau în mare parte în lucrarea „Ion”, cel dintâi roman al scriitorului. Deoarece casa din Prislop în care au locuit părinţii scriitorului nu mai exista la acea vreme, s-a hotărât construirea unei alte case care să respecte planul celei vechi, în care urma să fie găzduit muzeul.

Ca urmare, la marginea dinspre Năsăud a satului, s-a ridicat o casă identică cu aceea care a aparţinut familiei Rebreanu. La festivitatea de inaugurare, ce a avut loc la 2 iunie 1957, au fost prezenţi, printre alţii, alături de miile de admiratori ai prozatorului, soţia scriitorului, Fany Rebreanu, surorile acestuia, dar şi fiica, Florica Puia Rebreanu.

Pe placa de marmură, aşezată pe faţada nordică a casei, se consemnează: „ÎN ACEASTĂ CASĂ RECLĂDITĂ ÎN ANUL 1957 PRIN MUNCA LOCUITORILOR DIN PRISLOP-NĂSĂUD, A TRĂIT ÎN MIJLOCUL EROILOR SĂI DIN ROMANUL ION, MARELE SCRIITOR LIVIU REBREANU”.

Cu ocazia inaugurării muzeului a avut loc şi dezvelirea bustului dedicat romancierului, opera profesorului Ioan Nichifor Someşan.

În anul 1963, primul bust a fost înlocuit cu unul nou, realizat în bronz de sculptorul Romulus Ladea. Din acea zi şi satul Prislop va purta numele lui Liviu Rebreanu. Amenajarea interioară a muzeului a fost posibilă iniţial cu sprijinul văduvei scriitorului şi al surorilor lui, care au arătat un adânc interes pentru conservarea memoriei lui Liviu Rebreanu, contribuind cu documente şi obiecte de cea mai mare importanţă.

Mai târziu, prin anii optzeci, lângă casa-muzeu a fost ridicată un nou edificiu, prevăzut sală de conferinţe, biroul muzeografului, cabinet foto, sală pentru depozitare, dar şi un spaţiu pentru o expoziţie permanentă de carte, care cuprinde întreaga operă a lui Liviu Rebreanu, inclusiv numeroase traduceri în peste douăzeci de limbi străine.

Efortul vizitatorului care străbate zeci sau sute de kilometri, cu gândul de a vizita şi acest muzeu, este pe deplin răsplătit. Adunate cu sârguinţă şi puse în valoare cu pricepere, exponatele ilustrează uriaşa personalitate a marelui scriitor.

Muzeul contribuie la popularizarea vieţii şi operei scriitorului în rândul publicului, al tineretului în special, facilitează înţelegerea creaţiei rebreniene. Aici se păstrează diverse lucruri care fac referire la viaţa şi creaţia literară a lui Liviu Rebreanu.

Sunt expuse obiecte personale şi fotografii înfăţişând pe romancier începând cu adolescenţa şi până în ultimul său an de viaţă (1944).

Tot aici poate fi văzută masa de lucru, la care şi-a petrecut scriitorul momentele cele mai importante din viaţă, alături de obiectele lui de scris şi nelipsitul serviciu de tutun şi cafea.

Deosebit de preţioase sunt exponatele care au aparţinut şi altor membrii ai familiei dascălului Vasile Rebreanu (întâlnită şi în romanul „Ion”, sub numele Herdelea): fotografii ale părinţilor lui Liviu Rebreanu, ale surorilor şi fraţilor, obiecte şi piese de mobilier avute în folosinţă.

Din numeroasele obiecte aflate în muzeu, de mare interes se bucură şi cele referitoare la operele scriitorului. Astfel, sunt expuse cămaşa, pălăria şi cureaua care au aparţinut lui Ion, din romanul cu acelaşi titlu, alături de zadia, mărgelele, năframa şi furca de tors ale Anei.

În legătură cu romanul „Pădurea spânzuraţilor”, se pot vedea: boneta purtată de Emil (fratele scriitorului), prototipul lui Apostol Bologa, fotografii, scrisori şi, de asemenea, sentinţa de condamnare la moarte în original. Nu lipsesc nici exponatele referitoare la romanul „Răscoala”, păstrându-se o schiţă întocmită de Rebreanu cu propagarea mişcării din 1907, cu adnotări asupra desfăşurării ei.

În cele trei încăperi ale muzeului au intrat, de-a lungul timpului, personalităţi de marcă ale culturii şi literaturii române: George Călinescu, Tudor Vianu, Mircea Zaciu, Vasile Netea, Niculae Gheran (editorul operei Liviu Rebreanu), Grigore Vieru etc.

Printre cei care au călcat pragul casei din Prislop se numără şi mulţi vizitatori străini. În paginile „Cărţii de aur” a instituţiei pot fi întâlnite semnăturile unor turişti din Belgia, Grecia, Germania, Franţa, S.U.A., Japonia, Polonia, Iordania, Yemen, Tanzania, Ciad, India, Vietnam etc.

O prezenţă notabilă este cea a profesorului nipon Sumiya Haruia, care a tradus în limba japoneză romanele „Ion” şi „Pădurea spânzuraţilor”. În cei peste cincizeci de ani de când fiinţează muzeul a fost vizitat de peste trei milioane de persoane.

Liviu Rebreanu, nr. 126A Telefon: 0263 - 364.214

Responsabil: Ilovan Valeriu Telefon: 0263 - 364.210, 0762 - 286.122