IULIU MOISIL – profesor

iuliu moisil

Născut la 19 mai 1859 în Năsăud, Bistrița-Năsăud, în familia vicarului Grigore Moisil

Decedat la 28 ianuarie 1947 în Năsăud

Membru de Onoare al Academiei Române din 24 mai 1943

Studii liceale – la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud, înființat de tatăl său – vicarul Grigore Moisil în 1863, care a înființat și Preparandia – 1859, și Districtul năsăudean – 1861, și noua Biserică – 1882, noua clădire a Gimnaziului – 1888…; În Gimnaziu colaborează la revista Societății VRR – Muza Someșană în care-și publică primele creații: nuvela „Florica” și traducerea din germană „Castelul spiritelor”; Tot aici a publicat mult folclor năsăudean cules la fața locului;

Studii universitare – la Viena, la Politehnică – arhitectură (1879-1882) și cursuri de științe fizico-chimice și ale naturii; A fost marcat de chimistul Nicolae Teclu, nașul său; Activează în Societatea „România Jună” unde-și prezintă lucrarea Alchimia și alchimiștii – 1882;

Ajutat de Spiru Haret și Titu Maiorescu va lucra ca profesor la Slatina, Liceul „Radu Greceanu”, unde înființează un laborar modern de fizică-chimie, dotat din fonduri create prin serbări școlare; Publică lucrarea Scopul predării științelor naturale, mijloace și mede prin care se va putea realiza cu succes predarea lor în școalele secundare – tipărită în 1897, la Tg. Jiu;

Este președinte al „Ligii Culturale”, filiala Tg. Jiu, unde publică Memoriile d-șoarei Felicia Rațiu în care sunt redate atrocitățile ungurilor împotriva memorandiștilor din 1892-1894;

În 1887 îl întâlnește pe regele Carol I la dineul din Slatina..; În 1894 se mută la Gimnaziul „Tudor Vladimirescu” din Tg. Jiu unde va dezvolta o amplă activitate culturală, publicând anuarele liceului și creind primul „carnet de elev”, prima „școală de ceramică” din țară, prima revistă școlară „Amicul tinerimei”; A introdus jocul de oină în programa școlară și gimnastica zilnică matinală; A construit un nou edificiu pentru Liceul din Tg. Jiu; A editat manuale școlare: de botanică clasa a VI-a – 1899; de anamie clasa a VII – 1896 și de igienă clasa a VIII-a – 1896; medica desemnului și arta decorativă în ceramica românească – 1931. Fondează Muzeul Gorjului, primul muzeu regional din țară; Inițiază prima bancă populară, „Cerbul”, după modelul celor din Ardeal; Înființează prima școală de ceramică din țară – 1900, după modelul celor din Praga, Mainz, Sevres.., dar cu motive auhne românești, așa cum s-a reușit la întreprinderea clujeană „Iris”…;

În perioada bucureșteană (1905-1931) reușește primul atelier de păpuși din București; este comisar al Expoziției din 1906, editând albume și timbre poștale; Din 1906 devine bibliotecar și cusde al colecțiilor Institutului geologic al României; Inființează Muzeul Pedagogic și secția de diapozitive a Casei Școalelor – 1910; Publică volumele: Românii ardeleni din vechiul regat.. (500 portrete grupate pe 15 profesii), Sașii din Ardeal; Un veac și jumătate de la nașterea lui Gh Lazăr; Traduce vol. Pe urmele omului primitiv, de americanul Roy Khapman; Optimismul – o profesie de credință, de El Keller și Memen mori, de Ed Volger;

Publică în peste 20 de reviste, dar cel mai mult în rev. „Arhiva Someșană” (Societatea de împrumut și păstare „Aurora”; Versul lui Bonaparte; În spitalul din Verona, căpitanul Silvestru Tomi..).

Inrs la Năsăud (1931) înființează Muzeul năsăudean cu Virgil Șotropa și Iulian Marțian, conduce serviciile de Crucea Roșie și este președ. al Desp. ASTRA (1933-1947). Organizează Congresul național al profesorilor de geografie, prezentând lucrarea Valea Rodnei și trecutul ei; . Editează două volume Figuri grănicerești (1937 și 1939 la Bistrița). Rămâne în manuscris vol. Elevii mei; oferă 10 000 lei Academiei Române pentru studiul limbii dacice.

Este onorat cu titlul de „Cavaler al Ordinului Coroana României” (brev. 2598/8 iul. 1897) și Membru de Onoare al Academiei Regale italiene (decret 2446/1 X 1899); Pe fațada casei în care a locuit Iuliu Moisil la Năsăud (Piața Unirii), ASTRA i-a dezvelit o placă de marmură  (1992), în prezența primarului ing. Dănuț Oancea (Președinte Ioan Seni, pr. D-tru Tomi și Leon Pop)

BIBLIOGRAFIE

Prof. Gavrilă Tomi, Iuliu Moisil, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 105-112;

Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 58-60; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 63-68; Apud, Analele Academiei Române, Desbaterile, Tomul, LXIII, 1942-1943, București, Imprimeria Națională, 1943, p. 157-158.

Planuj swoje wydatki tak, aby mieć w rezerwie odpowiednią to ilość gotówki min. Moje ta strona pytanie do was: czyżby viagra mogła aptekanapotencje stać się panaceum na wszystkie problemy naszego świata. Kamagra gold i inne tego typu leki działają wprost na krążenie krwi w komórkach członka.

Teodor Tanco, Moisil, Iuliu, în „Dicționar literar 1639-1997 al jud. Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 227-229.

Idem, Enciclopedistul Iuliu Moisil.., în „Virtus Romana Rediviva”, vol. I, Bistrița, 1973, p. 229-230 și vol. V, Bistrița, 1984, p. 75-78.

Ironim Marțían, Onisim Filipoiu, Iuliu Moisil (1859-1947), Cenaclul „Plaiuri năsăudene și bistrițene” din Cluj-Napoca, Mari figuri grănicerești năsăudene, în „Buletin intern” nr. 1/1982, p. 5-14.

Prof. dr. Gh. Pleș, Iuliu Moisil (Năsăud, 1859-1947, Năsăud), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 166-167.

Prof. Dr Gh. Pleș, Iuliu Moisil, în vol. „Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de isrie (1863-2013)”, coordonar Al. Dorel Coc, editura Napoca Star, 2013, pag.494-496;

Liviu Păiuș, Iuliu Moisil, în „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coord. Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, fișă de pag. 438-439.

Ioan Mititean, Lucreția Mititean, Iuliu Moisil, în Ioan Mititean, „Valori de altădată. În vârful peniței” vol. VII, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2011, p.302-305.

Ioan Mititean, Academicienii noștri -Iuliu Moisil, în Ioan Mititean, „Liceul grăniceresc năsăudean. În vârful peniței”, vol. XIII, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2013, p. 44-45. Ibidem, pag. 90-91.

Olga Lucuța, 140 de ani Academia Română, Biblioteca Academiei Române, în „Curier năsăudean”, an IV, nr. 31, în „Răsunetul”, nr.  4164, 12 aprilie 2006, p. 9.

Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Iuliu Moisil, în „Curierul năsăudean”, an V, nr. 44, în „Răsunetul” nr 4465, 11 aprilie 2007, p. 11.

Traian Pavelea, Iuliu Moisil (1859-1947), în „Năsăudul – repere isrice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 223-225.

Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului – Iuliu Moisil, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, III, nr. 20, aprilie 2005, p. 4.

Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Iuliu Moisil, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 412-413.

Ioan Seni, Iuliu Moisil în Contribuții năsăudene la prima Enciclopedie românească (Sibiu – 1904), în revista „Transilvania”, Sibiu, nr. 9-10, 2004, p. 92-93.

Ina Maria Șuteu, Amintiri despre Iuliu Moisil, în „Arhiva Someșană” nr. II, Năsăud, 2003, p. 249-251.

Ion Rusu-Sărățeanu, Academia Română și mișcarea culturală din ținuturile Bistriței și Năsăudului, Iuliu Moisil, în Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, „File de isrie”, VI, Bistrița, 1989, p. 204.

Ioan Lăpușneanu, Iuliu Moisil (1859-1947). Activitatea lui în vechiul regat, manuscris.