IULIAN MARȚIAN – ofițer și istoric

iulian martian

Născut la 23 iunie 1867 în Mintiu, Bistrița-Năsăud, într-o familie înstărită

Decedat la 26 oct. 1937 la Năsăud, în Comoară..

Membru de onoare al Academiei Române din 27 mai 1933

Studiile liceene – la Gimnaziul Grăniceresc din Năsăud (1877-1883);

Școala de cadeți din Sibiu (absolvită în 1887);

Ca ofițer de infanterie în armata austro-ungară va activa în garnizoanele Triest, Sarajevo, Brașov și Lemberg (Liov), Cluj și Dej, iar în 1904, având grad de maior, la cerere trece în rezervă și se retrage la Năsăud, având avantajul de a cunoaște șase limbi, de a colecționa cărți și documente și de a studia istoria ținutului năsăudean, abordând-o arheologic; Era pasionat și de sculptura în lemn și marmură, fiind cunoscut și apreciat pentru hobiul său..

De la profesorul vienez Stratimirovici, întâlnit pe șantierul arheologic din Podromaja va prelua pasiunea pentru arheologia preistorică.., pasiune valorificată la Brașov, în Țara Bârsei, zone bogate în stațiuni neolitice; a fost și bibliotecar la Casina Română, prilej bun de a cunoaște intelectualitatea năsăudeană astristă, în special profesorii Gimnaziului și celorlalte școli năsăudene, juriștii de la Sedria sau Tribunalul năsăudean, funcționarii băncilor, gospodarii economi, înscriindu-se și dânsul ca membru pe viață în ASTRA (1907, la Adunarea Asociațiunii de la Bistrița), fiind activ în secțiunea istorică..; membru al Muzeului Asociațiunii (1920), membru în Comitetul Central al ASTREI (1920/4) și în Comitetul Despărțământului Năsăud (începând din 1923), director al Băncii „Mercur”, proprietar al Fabricii de bere, darnică la maialul elevilor năsăudeni; La Unirea din 1 Decembrie 1918 a fost președinte al Consiliului Național Român și comandant al Gărzii Naționale din Năsăud; Va colabora la revistele: „Anuarul Institutului de Istorie Națională”, „Anuarul Comisiei Monumentelor Istorice, Secția pentru Transilvania” – Cluj, „Gazeta Transilvaniei” – Brașov, „Transilvania” – Sibiu, „Buletinul Societății Numismatice Române” și „Cronica numismatică și arheologică” – București, „Arhiva Someșană” (1924-1940) – Năsăud, „Convorbiri Literare” – București, „Răvașul” – Cluj, „Revista Bistriței”, „Arheologiai ertesito” – Pesta ș.a; Împreună cu Iuliu Moisil și Virgil Șotropa – cei trei pun bazele Muzeului năsăudean, Bibliotecii și Arhivei năsăudene – prin donații propri de documente și cărți; A donat documente valoroase și Academiei Române (Donația fraților Liviu și Iulian Marțian: cărți vechi, incunabule, hărți, reviste, manuscrise,, documente, ștampe, fișe diverse, precum și fondul Consiliului Național Român din Năsăud din perioada Marii Uniri/1 Dec. 1918) și Gimnaziului Grăniceresc pentru muzeu: fragmente ceramice găsite la Năsăud, Rebrișoara, Nepos, Maieru, Cepari, Mintiu,..  Are 40 de lucrări publicate și numeroase studii valoroase: Repertoriu arheologic pentru Ardeal, apreciat și de istoricul Vasile Pârvan; Urme romane și dacice în Ardeal – Studiu arheologic; Urme din războaiele Romanilor cu Dacii; Comori ardelene; Monede dace; Ardeal, constatări și lămuriri (Bistrița, 1925); Contribuții la istoricul Rodnei; Acte și documente; Țara Năsăudului înaintea instituirii regimentului de grăniceri..; Corespondență cu: Nicolae Iorga, Sextil Pușcariu, Nicolae Drăganu, I S Șuluțiu, C-tin Moisil, Silviu Dragomir, C-tin Daicoviciu, Victor Motogna A fost membru în Societatea de Antropologie din Viena; membru Societății Numismatice Române și în Comisia Monumentelor pentru Transilvania; La Mintiu, în cadrul ASTREI, i s-a dezvelit un bust (2007), pe cheltuiala prof. univ. dr. Ironim Marían (Cluj-Napoca) și prof. Grigore Marțian (Lușca, Năsăud), iar la Năsăud (președinte I Seni), o placă comemorativă pe fațada Casei în care a locuit (Piața agricolă).

BIBLIOGRAFIE:

Prof. univ. dr. Ironim Marțian, Iulian Marțian, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 89-95; Idem, Viața și activitatea acad. Iulian Marțian, în „Almanah cultural-șt. VRR, nr 11, Cluj-Napoca, 2007-2008, pag. 28-46; Idem, Marginali la dezvelirea bustului lui Iulian Marțian, în „Curier năsăudean”, an IV, nr. 40, în „Răsunetul” 4368, 13 dec. 2006, p. 12.

Grigore Marțian, Marțian Iulian, în „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coordonator Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, pag. 221-223;

Grigore Marțian, Gânduri pentru Iulian Marțian, în Almanah cultural-științific „Virtus Romana Rediviva”, nr. 11, Cluj-Napoca, 2007-2008, p. 51-52.

Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 51-52; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 54-56; Àpud, Academia Română, Anale, Tomul LIII, Ședințele 1932-1933, București, Imprimeria Națională, 1933, p. 76.

Teodor Tanco, Iulian Marțian redactor la „Arhiva Someșană”, în „Virtus Romana Rediviva”, vol. I, Bistrița, 1973, p. 227-228 și vol. V, Bistrița, 1984, p. 73-74.

Teodor Tanco, Contribuțiile științifice ale lui Iulian Marțian la identificarea istorică a Monorului, în Almanah cultural-științific „Virtus Romana Rediviva”, nr. 11, Cluj-Napoca, 2007-2008, p. 55-57; Idem, Iulian Marțian, în „Curierul năsăudean”, an IV, nr. 40, în „Răsunetul” nr 4368, 13 dec. 2006, p. 12.

Dumitru Mureșan, Iulian Marțian în opera lui Teodor Tanco, în Almanah cultural-științific „Virtus Romana Rediviva”, nr. 11, Cluj-Napoca, 2007-2008, p. 58-59.

Prof. Dr Gh. Pleș, Iulian Marțían (Mintiu, 1867-1937, Năsăud), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 171-172; Idem, Iulian Marțian, în vol. „Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013)”, coordonator Al. Dorel Coc, editura Napoca Star, 2013, pag. 483-484; Apud, Ironim Marțian, Iulian Marțian, în „Studii și cercetări etnoculturale”, vol. II, Bistrița, 1966, p. 89-95;

Ioan Seni, „Iulian Marţian – evocări 1918” în „Plaiuri Năsăudene” nr. 53, ian. 2008, p. II-III;

Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Iulian Marțian, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 411.

Ioan Mititean, Comemorare la Năsăud a academicianului Iulian Marțian, în Ioan Mititean, „Valori de altădată. În vârful peniței”, vol. VII, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2011, p. 259.

Traian Pavelea, Iulian Marțian (1867-1937), în „Năsăudul – repere istorice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 216-218.’

Olga Lucuța, 140 de ani Academia Română, Biblioteca Academiei Române, în „Curier năsăudean”, an IV, nr. 31, în „Răsunetul”, nr.  4164, 12 aprilie 2006, p. 9.

Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Iulian Marțian, în „Curierul năsăudean”, an V, nr. 43, în „Răsunetul” nr 4442, 14 martie 2007, p. 11.

Olga Lucuța, Simpozion Academician Iulian Marțian (1867-1937), cu Academician Dumitru Protase, prof. univ. dr. Ironim Marțian, prof. Grigore Marțian, scriitor Teodor Tanco, prof. dr. Gh. Pleș, prof. Ioan Seni, prof. Ioan Lăpușneanu, col. dr. Vasile Tutula, prof. Traian Pavelea, dr. Adrian Onofreiu, dr. Lucian Vaida, prof. Romulus Berceni, Cornelia Vlașin, în „Curier năsăudean”, an V, nr. 51, în „Răsunetul”, nr 4649, 14 nov. 2007, p. 9.’

Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului – Iulian Marțían, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, III, nr. 20, aprilie 2005, p. 4; Idem, In memoriam Iulian Marțian, în „Plaiuri năsăudene” nr. 52, dec. 2007, p. 3.

Ion Rusu-Sărățeanu, Academia Română și mișcarea culturală din ținuturile Bistriței și Năsăudului,Iulian Marțian, în Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, „File de istorie”, VI, Bistrița, 1989, p. 201-204