IACOB MUREȘANU – profesor și gazetar

iacob muresanu

Născut la 27 noiembrie 1812 în Rebrișoara, Bistrița Năsăud, în familia preotului Ioan Mureșanu

Decedat la 17 septembrie 1887 în Brașov

Membru de Onoare al Academiei Române din 17 septembrie 1877

Școala elementară a făcut-o la Triviala din Năsăud, iar Gimnaziul superior la Blaj, unde a absolvit și studii superioare de filosofie și teologie, urmând să lucreze ca profesor la Gimnaziul din Brașov (19 ani începând cu 1837) unde va fi și director peste 20 de ani, acționând cu folos pentru înființarea acestuia și apoi pentru buna lui funcționare; Tot aici va conduce „Gazeta Transilvaniei”, împreună cu George Barițiu, iar din 1878 o va lăsa în seama fiului său Aurel Mureșanu; La fel de activ a fost și la gazeta Foaie pentru inimă și literatură; Cele două gazete românești au promovat cultura națională a românilor, ca „o santinelă neclintită a românismului” –  cum spunea Sextil Pușcariu. În paginile lor susținea că „naționalitatea și limba sunt mai scumpe decât libertatea, căci libertatea pierdută se poate recâștiga, naționalitatea niciodată”.

A tipărit Pronunciamentul de la Blaj (1868); A modernizat ziarele la care a lucrat, introducând alfabetul latin, rezistând cenzurii poliției..; A contribuit la fondarea Reuniunii femeilor române din Brașov, al cărui scop era ajutorarea creșterii și educării fetițelor române orfane a căror părinți au căzut în războiul civil 1848/1849. Prin donații și baluri filantropice s-au adunat numeroase sume în beneficiul acestei Reuniuni..;

A compus cele cinci figuri ale dansului românesc de salon ROMANA: Ardeleana, Hațegana, Lugojana, iar pentru figurile patru și cinci a ales Învârtite de pe Someș, combinate cu alte figuri între care se intercalau hore și alte mișcări. În prima reprezentare a folosit elevii clasei sale – băieți și fete, la care era diriginte.

Crítica sildenafil 100mg precio frente a las políticas económicas de libre mercado aseguramiento de la generico-farmacia-enlinea calidad de la erección. Medicamentos una media hora efectos de levitra en hombres antes de tener. Crecimiento, según anunció cialis amiodarone este martes el fiscal.

S-a contopit cu activitatea ASTREI, a susținut banca Albina – simbol al interesului național românesc. A militat pentru o Academie de Drept pentru care s-a implicat în adunarea fondurilor, care fiind insuficiente au fost donate ASTREI pentru înființarea Școlii de Fete din Sibiu și a Internatului aceasteia; A susținut emanciparea cultural românească prin spectacole de dans și teatru în propria-i casă, locație spațioasă care astăzi a rămas în patrimonial Brașovului: Casa Mureșenilor; Pe casa modestă de la Rebrișoara s-a fixat o placă (1958) cu textul: „În această casă s-a născut Iacob Mureșanu (1812-1887), distins gazetar și dascăl ardelean, fost membru al Academiei Române”. Propusă a fi Casa memorial a Mureșenilor, (Nicolae Trifoiu), clădirea a fost demolată pe timpul primarului Alexandru Secheli, străin de comună, nepăsător și de rea-voință (Leon Muti, op. cit, p. 111).

A publicat și poezii cu conținut patriotic și național, excelând mai mult în publicistică și muzică; A avut o familie cu 8 copii din care s-au afirmat: Aurel – ziarist, Iacob Petru – bariton și profesor la Năsăud și Blaj, Traian Dumitru – sculptor și bariton;

S-a jertfit peste 50 de ani pentru apărarea tricolorului românesc, a limbii române, a culturii și naționalității române: pe cei buni și diligenți îi lăuda, pe cei răi și neglijenți îi înfrunta cu toată blândețea și-I abătea de pe calea rătăcirii, pe cei lipsiți îi ajuta și îi încuraja, pe toți îi primea cu căldură în casa sa, punându-le la dispoziție felurite mijloace spre a înainta în științe și virtute – spunea Iuliu Moisil în Arhiva Someșană, 1937, pag. 660. La moartea sa, cuvintele de recunoștință consemnate în Gazeta Transilvaniei erau și mai convingătoare: „… Abia acum când răsfoim cartea marilor tale fapte pentru neamul românesc, vedem cât de slabi și de mici suntem în fața ta! Vom spune însă tuturor ce mare ROMÂN ai fost, tu care ți-ai prețuit limba și neamul românesc mai mult decât viața ta!…(Gazeta Tr, 23 IX/5 oct 1887, p. 2);

La Rebrișoara, prin grija pr. Anton Precup s-a realizat grupul statuar Iacob și Ioachim Mureșanu (16 iun. 1940), ascuns în biserică până în 1945, fixat apoi la 25 de m, S_V de biserică și depus ulterior în fața Școlii noi, în 1991. Din 26 oct 1997, Școala Generală din Rebrișoara poartă numele celor doi Mureșeni – Iacob și Ioachim. La propunerea lui G. Barițiu, sub președinția lui I. Ghica este ales membru de onoare al Academiei Române (17 IX  1877).

BIBLIOGRAFIE:

Nicolae Trifoiu, Iacob Mureșanu, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 119-127;

Leon Muti, Iacob Mureșanu, în Monografia „Rebrișoara – Mărturii pentru eternitate, editura Nereamia Napocae, Cluj-Napoca, 2004, pag. 91-112; Idem, Iacob și Ioachim Mureșanu – patronii spirituali ai școlii din Rebrișoara, jud. BN, Edit. Eikon, Cluj-Napoca,2012,pag.31-148;

Teodor Tancu, Mureșanu, Iacob, în „Dicționar literar 1639-1997 al jud. Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 240-242.

Teodor Tanco, Iacob Mureșanu, în „Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni”, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 32-34; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 36-37; Apud, Dr C Diaconovich, Enciclopedia Română, Tomul III, Sibiu, Editura și tiparul lui W Kraft, 1904, p. 957; Virgil Șotropa, În amintirea lui Grigore Silași, în „Arhiva Someșană”, Năsăud, 1930, nr. 13, p. 239-242. Analele Academiei Române, 1878-1888, Indice alfabetic, București, Tipografia C Gobl, 1890, p. 134.

Idem, Un ctitor al presei din Transilvania – Iacob Mureșanu, în „Virtus Romana Rediviva”, vol. I, Bistrița, 1973, p. 194-195 și vol. V, Bistrița, 1984, p. 65-66.

Prof. dr. Gh. Pleș, Iacob Mureșianu (Rebrișoara, 1812-1887, Brașov), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 164-166.

Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Iacob Mureșanu, în „Curierul năsăudean”, an IV, nr. 38, în „Răsunetul” nr 4315, 11 oct. 2006, p. 12.

Traian Pavelea, Iacob Mureșianu (1812-1887), în „Năsăudul – repere istorice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 229-230.

Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Iacob Mureșanu, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 413-414.

Ioan Seni, Iacob Mureșanu, în Contribuții năsăudene la prima Enciclopedie românească (Sibiu – 1904), în revista „Transilvania”, Sibiu, nr. 9-10, 2004, p. 92.

Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului – Iacob Mureșanu, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, III, nr. 20, aprilie 2005, p. 4.

Ion Rusu-Sărățeanu, Academia Română și mișcarea culturală din ținuturile Bistriței și Năsăudului, Iacob Mureșanu, în Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, „File de istorie”, VI, Bistrița, 1989, p. 195-196.