FLORIAN PORCIUS – botanist

florian porcius

Născut la 16 august 1816 la Rodna, Bistrița-Năsăud, în familial u Precup Șteopan și Ioana Porcu, crescut de la 8 ani de bunicul său, Gherasim Porcu, latinizat Porcius, nume dobândit prin adopțiune

Decedat la 30 mai 1906 la Rodna

Membru titular al Academiei Române din 10 martie 1882

Studiile primare – la Școala romano-catolică din Rodna unde a deprins limba germană, maghiară și română; Între 1827-1831 a urmat Norma din Năsăud, apoi primele clase gimnaziale la Cluj și Blaj (1833-1836), un curs preparandial la Năsăud, urmând a funcționa ca învățător la Rodna; În 1844 studiază la Viena la Școala Superioară de Pedagogie, dar audiază și cursurile de botanică și economie rurală de la Universitate;

Va lucra ca învățător la Rodna, la Triviala din Zagra, apoi la Norma din Năsăud, din 1848, când face parte și din delegația grănicerilor, alături de înv. Vasile Nașcu și ltn. Gavril Pop, pentru a preda Impăratului un memoriu cu doleanțele grănicerilor… Pentru îndrăsneala sa a fost închis la Cluj, amenințat cu moartea, dar scapă datorită lui Al. Bohățel și din 1849 a intrat în administrația civilă ca adjunct cercual la Benediug, Reteag, Coldău, Turda, din nou Reteag, apoi Beclean și Săliște (lângă Sibiu). Din 1854 – actuar cercual la Orlat, ulterior la Rodna, unde în 1861 este ales jude cercual sau pretor al Rodnei. Din 1862 este judecător la Tribunalul Districtului năsăudean (1861-1876), iar din 1867 este ales vicecăpitan districtual (viceprefect), reales în 1872;

După desființarea Districtului va ajunge președinte al Sadrei orfanale în  Comitatul Bistrița-Năsăud. Se pensionează în 1877, la 61 de ani. La desființarea Regimentului năsăudean (1851), averile și veniturile grănicerilor erau luate de fiscul imperial, aspect contestat prin memoriile pe care le-a semnat și trimis Guvernului transilvan și Împăratului, dar pentru care va fi îndepărtat din Năsăud…; În 1867 va întocmi un memoriu în limba maghiară pentru Dieta din Pesta (se instaurase dualismul austro-ungar – 1867/1918) pentru a salva Școala românească din Rodna;

Colecția de plante – ierbarul și cărțile de botanică i-au fost distruse la revoluția din 1848-1849, de insurgenții unguri, dar pasiunea nu l-a părăsit și peste tot pe unde a lucrat a colecționat și studiat plante din flora spontană a locului: Rodna, Țibleș, Bârgău.., purtând și o corespondență bogată cu specialiști în domeniu din țară și din străinaătate (Czecz Antal, dr. Ludovic Haynald, Vitor de Ianka, dr Vincenz Barbas – Budapesta, Dionis Stur, Eduard Hackel, Albert Zimeter, Hans Stelniger – Austria, dr Schube, Josef Lukes – Prusia, M.G.Gautier – Franța, Hans Siegfrid – Elveția, dr Ludvig Simonkai – Arad, Dr Ahug Kainz – Cluj, Iulius Romer – Brașov, cu alte Institute sau Reuniuni de botaniști…); Colaborează la „Flora Dobrogei” cu nomenclatura, sinonimele și cheile de determinare a plantelor..; În Biblioteca Academiei Române I se păstrează manuscrisul: Explicarea termenilor botanici, care se folosesc în opurile botanice la descrierea plantelor fanerogame și criptogame vasculare. Cu îndrumările și anexele necesare pentru determinarea genurilor și familiilor naturale care provin din Europa Medie”.

Colaborează la numeroase reviste: „Transilvania” – Sibiu, „Arhiva Someșană” – Năsăud.. ; L-au apreciat Iuliu Moisil, Iuliu Prodan, Iuliu Morariu, Virg. Șotropa, Al Borza, T. Tanco..  A fost distins cu Ordinul Coroana de fier, clasa a III-a și titlul de cavaler pentru merite științifice – 1871; Este ales membru al Academiei Române – 1882; medalia Bene Meriti clasa I; Asociațiunea ASTRA i-a premiat – Flora phanerogamă din fostul district al Năsăudului, publicat în revista ASTREI „Transilvania”, din 1881, 219 pag; Alte studii rețin plantele descoperite de dânsul: festuca porcii, draba carinthiaca var, hierscium porcii, thymus porcii borbas, trifolium rodnense porcius..; În alte studii se referă la pădurile din districtul Năsăud, la istoria fondurilor grănicerești, istoria Districtului Năsăud, flora Districtului etc;

ASTRA l-a sărbătorit în 1896 prin Adunarea Despărțământului năsăudean, la care au participat numeroase personalități astriste și științifice, din țară și din străinătate; Era sărbătorit la împlinirea vârstei de 80 de ani, la Rodna, unde are un bust de bronz, alături de Gherasim Domide; Un bust al lui Florian Porcius îl putem admira în Grădina Botanică din Cluj-Napoca…

BIBLIOGRAFIE:

Silvestru Leontin Mureșanu, Liviu Păiuș, Florian Porcius, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 129-134;

Liviu Păiuș, Porcius Florian, în „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coord. Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, pag. 308-309; Idem, Florian Porcius Viața și opera sa, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, 107 p; Liviu Păiuș, Florian Porcius, în „Monografia comunei Rodna veche”, vol. II, editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2003, pag. 135-139;

Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 37-38; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag.40-42; Apud, Analele Academiei Române, Seria II, Tomul III, 1881-1882, Secț. I, București, Tipografia Academiei Române, 1882, p 119-121

Stan przedcukrzycowy i cukrzyca występują coraz częściej i nazywane są epidemią xxi wieku. Policjanci z cbś zatrzymali trzech aptekanapotencje.com/oryginalna-levitra-bez-recepty/ mężczyzn, którzy produkowali i aptekanapotencje.com/kamagra-zelu-bez-recepty/ rozprowadzali podrabiane tabletki na potencję – viagrę. Wejście do serwisu dla lekarzy i farmaceutów farmacja praktyczna wymaga potwierdzenia oświadczenia widocznego na stronie.

Teodor Tanco, Un pisc în munții Rodnei, în „Virtus Romana Rediviva”, vol. I, Bistrița, 1973, pag. 199-200; Ibidem, în vol. V, Bistrița, 1984, p. 66-67; Apud, Florian Porcius, Autobiografie, în „Arhiva Someșană”, Năsăud, 1928, p 62-69; Virgil Șotropa, Adause la biografia lui Florian Porcius, în „A S”, nr. 8, Năsăud, 1928, p 69-75; Șt Buzilă, Adause la biografia lui Fl. Porcius, în A S, nr 10, 1929, p 123-125.

Adrian Onofreiu, Viorel Rus, Personalități din granița năsăudeană – Contribuții documentare, editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2009, pag.146-148.

Prof. Dr. Gheorghe Pleș, Florian Porcius (Rodna, 1816-1906,Rodna), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 149-151.

Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Florian Porcius, în „Curierul năsăudean”, an IV, nr. 39, în „Răsunetul” nr 4339, 8 nov. 2006, p. 12.

Traian Pavelea, Florian Porcius (1816-1906), în „Năsăudul – repere istorice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 231-233.

Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului, Florian Porcius, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, VII, nr. 24, august 2005, p. 4.

Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Florian Porcius, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 414.

Ioan Seni, Florian Porcius în Contribuții năsăudene la prima Enciclopedie românească (Sibiu – 1904), în revista „Transilvania”, Sibiu, nr. 9-10, 2004, p. 93.

Ioan Mititean, Florian Porcius, în „În vârful peniței”, vol. II, Edit. Napoca Star, Cluj, 2005, 268-270. Ibidem, în Ioan Mititean, „Liceul grăniceresc năsăudean. În vârful peniței”, vol. XIII, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2013, p. 95-96.

Ion Rusu-Sărățeanu, Academia Română și mișcarea culturală din ținuturile Bistriței și Năsăudului, Florian Porcius, în Muzeul Județean Bistrița-Năsăud, „File de istorie”, VI, Bistrița, 1989, p. 196.