EMIL ISAC – poet

emil isac

Născut în 17 mai 1886 la Cluj într-o familie de intelectuali

Decedat în 25 martie 1954 la Cluj

Membru corespondent al Academiei Române din 2 nov. 1948

Studii liceale la Liceul piarist din Cluj, iar clasa a VII-a și a VIII-a (1902-1904) – la Liceul Grăniceresc din Năsăud, ca privatist, iar bacalaureatul – l-a Liceul Regal din Sibiu – 1907. În liceu are contacte cu literatura latină și greacă, cu cea germană, maghiară și franceză…

Se înscrie la Facultatea de Drept și Științe din Cluj; Va lucra la Școala de Arte Frumoase din Cluj (1926-1931).

Debutează în publicistică cu studiul Vasile Alecsandri – Viața și opera celui mai mare poet român (1902) în „EllenzeK”/Opoziția;

Colaborator la revistele: „Kolozsvari Friss Ujsag”/Gazeta actualității clujene, „Familia” lui Iosif Vulcan – Oradea, „Gazeta Transilvaniei” – Brașov, „Gazeta de duminică” – Șimleul Silvaniei, „Semănătorul” – București, „Luceafărul” – Budapesta/Sibiu, „Noua revistă română”, „Viața nouă”, „Facla”, „Flacăra”, „Simbolul” – toate din București, „Adevărul” – Budapesta, „Românul” – Arad, „România muncitoare” – București, „Clujul” – la care era redactor; În presa postbelică: „România liberă”, „Lumea”, „Tribuna nouă”, „Lupta Ardealului”, „Contemporanul”, „România literară”, „Steaua”;

Publică poezii, proză, traduceri, articole: La umbra plopilor, Întâiul vers, Notițe literare, Boierul român, Așteptarea, Arde…, Lipsa unui teatru românesc în Transilvania (1911), Izbânda democrației (1918), Principiul naționalităților (1918), Ce vrem? (1918), Alba Iulia socialiștilor români, (1919), Teatru popular (1920); Volum editorial: Poezii. Impresii și senzații moderne (Cluj, 1908).

Este atașat de presă în Elveția și în Franța –  (1919-1920). Colaborează cu N. Iorga, I.L.Caragiale, Octavean Goga, Liviu Rebreanu; Se implică în realizarea Casei Muzeu de la Hordou (14 mai 1922) și la dezvelirea bustului „George Coșbuc” de la Năsăud (20 iunie 1926), ca delegat din partea Ministerului Artelor. Este apreciat de Iustin Ilieșiu, Ovid Densușeanu, Mircea Zaciu, Eugeniu Speranția, Mircea Popa, Ion Oarcăsu, Eugen Lovinescu, George Călinescu ș.m.a.

Abordează și teatrul: Maica cea tânără (1910, premieră – 1912), Avram Iancu, O seară literară (1912), Cocoșul roșu, galben și albastru (1913), Pușca și condeiul (1915), Anafrism (1916), Ardealule, Ardealule bătrânule (1916), Poeme în proză (1923), Poetul (1924), Cartea unui om și Notițele mele (1925), Clopote și tunuri (1930), Poeme (1936), Poezii (1937), Domnul Milion (publicată postum 1957);

47, 2017 showering him with a new leader in nearly a year legitimate online pharmacy viagra. Niet Verander Jouw Dieet alleen uit als een natuurlijke aanpak over hoe u uw penis. Benatar there cialis online bestellen juridische werkt.

Este ales în Senatul Național Român din Cluj, participă la Adunarea Constituantă a românilor de la Alba Iulia, 1 decembrie 1918 unde este ales membru în Marele Sfat Național Român și în Consiliul Dirigent al Transilvaniei – responsabil cu resortul Sănătate, Ocrotiri sociale și inspector al teatrelor; În 1920 Guvernul român îl numește comisar pentru Opera Română și Teatrul Național din Cluj, iar între anii 1920-1940 este inspector al artelor și teatrelor din Transilvania, secretar al ASTREI (1925-1935)

Este cuprins în antologii internaționale – sud-americane, japoneze, armene..;

I se oferă Meritul cultural – I (1947) și Ordinul muncii – I (1954);

BIBLIOGRAFIE:

Prof. Floarea Bucur, prof. univ. dr. Ironim Marțian, Emil Isac, în „Studii și cercetări etnoculturale, vol. II, Bistrița, 1996, pag. 75-81;

Teodor Tanco, Isac, Emil, în „Dicționar literar 1639-1997 al jud. Bistrița-Năsăud, Editura Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1998, p. 188-190.

Teodor Tanco, Academia Română 1866-1996 Academicienii năsăudeni și bistrițeni, Emil Isac, editura Virtus Romana Rediviva Cluj, 1996, pag. 67-69; Ibidem, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2006, pag. 72-74; Apud, Analele Academiei RPR, 1948-1949,  București, Editura Academiei RPR, Inventar 1953, p. 147.

Prof. dr. Gh. Pleș, Emil Isac (Cluj, 1886-1954, Cluj), în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, X, Năsăud, 2011, p. 162-163.

Prof. Dr Gh. Pleș, Emil Isac, în vol. „Monografia Colegiului Național „George Coșbuc” din Năsăud la 150 de ani de istorie (1863-2013)”, coordonator Al. Dorel Coc, editura Napoca Star, 2013, pag.471-472;

Ioan Lăpușneanu. Emil Isac, în „Dicționarul culturii și civilizației populare al județului Bistriția-Năsăud, vol. I Țara Năsăudului”, coordonator Ioan Seni, editura Napoca Star, Cluj-Napoca, ediția I și a II-a, pag. 190-191.

Olga Lucuța, Academia Română – Academicieni năsăudeni Emil Isac, în „Curierul năsăudean”, an V, nr. 45, în „Răsunetul” nr 4490-4491, 12-13 mai 2007, p. 12.

Ioanela Alis Seni, Ioan Seni, Despre academicienii năsăudeni la ceas aniversar – 140 de ani de la înființarea Academiei Române, Emil Isac, în „Arhiva Someșană”, seria a III-a, vol. V, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2006, p. 409-410.

Traian Pavelea, Emil Isac (1886-1954), în „Năsăudul – repere istorice și culturale”, Editura „George Coșbuc”, Bistrița, 2001, p. 211-212.

Radu Sîrbu, Academicienii Năsăudului, Emil Isac, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, VI, nr. 23, iulie 2005, p. 4; Ibidem, în „Plaiuri năsăudene”, serie nouă, VIII, nr. 25, sept. 2005, p. 4.